pinguim®

mi s-au scurs ochii pe vitrină. m-am holbat la ea 10 minute până să intru s-o cumpăr (10 numai a doua oară, prima oara m-am chiombit prin beznă -că era noapte- disperată după o lanternă, căci nu, telefonul meu nu are aşa ceva).

e o minunăţie. e don’şoara care n-am să fiu niciodată. e subţire, distinsă, rece şi-mi face încheietura să pară delicată. şi pielea fină. atribute pe care nici eu, nici pielea mea nu le vom avea, defapt, niciodată. dar mna, ceasa mea (e fată, da???), o ЧAЙKA minunată (Chaika, inculţilor, dar vă iert, că nici eu n-am ştiut mai multe până nu mi-a picat cu tronc), suplineşte. e o rusoaică platinată, cu un singur ochi, pătrat, negru. ce mai, o minunăţie, numai bună de prezentat părinţilor.

e babă bătrână, nu ştiu căt de bătrână exact, dar toarce aiuritor. o pun la ureche şi deja zâmbesc. plm, ce să zic, m-am îndrăgostit iară

Ho, nu daţi, nu urlaţi, nu mă luaţi de păr, că şi-aşa-i scurt!

Afirmaţia vizează ambele direcţii. Azi în bine, mâine-n rău, parcă vezi că luna viitoare îmi facu un tatuaj nou. Vorba Puştiului, “primul e mai greu, restul vin de la sine…”

Să iei prânzul cu domniile lor Neagu Djuvara şi Petre Ţuţea.

Să nu vorbeşti. Doar să asculţi. Să ai un carneţel care să se îngroaşe pe măsură ce scrii. Şi un pix căruia să i se termine pasta doar când prânzul ia sfârşit.

Să vezi cu ochii minţii toate textele, să te lovească încrâncenarea, durerea, reuşitele şi eşecurile, dezamăgirile, speranţele, iubirea, patriotismul comesenilor tăi. Să te ridici obosit, ca după un antrenament la Aiud, şi să te duci nu să te culci, ci să arăţi lumii notiţele-ţi.

Aş zice că cina ar trebui să fie ceva.

Cre’ că cel mai frecvent ai să găseşti la Ikea 3 categorii de oameni. Pen’ că, prin definiţie, aşa tre’ să fie:

Prima este muierile, evident. Cu ochi manga, mâini inquisitive, degete curioase (uuuuu asta se traaaage; aaaaaah, uite ce moaaale e ; iiiiiiiiii trebuie neeeeeeeapărat să ne luăm şi noi aşternuturi de-astea! uaaa ceee culori ), şi cel puţin un reprezentant din a doua categorie după ele.

A doua categorie de oameni se-ncadrează în specia bărbaţi. Tineri, la-nceput de relaţie serioasă (adică pe la mijlocul relaţiei, per total),  - puiuţ pufos, dacă nu vii, te-ai lins pe bot de păsărică luna săptămâna asta. Sau soţi blazaţi, amăgiţi mai mult sau mai puţin de nevestele experimentate sau nu (hai să-ţi luăm nişte cutii noi pentru sculele din garaj! - şi-aici sesizaţi vă rog să-ţi luăm-ul).

Mna şi-a treia e puştii veniţi la Mall Băneasa să caşte ochii – hai băh să mâncăm ceva eftin, că-i mai sănătos ca la Mec! (şi chiar mult mai rapid, dacă poposesc direct la standul de hot dogi cu muştar cu autoservire).

Şi-ar mai fi, dar suntem încă la biro’ şi deci trebuie să-nchidem temporar programul pe ziua de azi.