pinguim®

m-am rebranduit, ca să zic aşa. m-a rebranduit Alex, la fix, înainte să plece la Berlin să rebranduiască şi acolo o perioadă. my luck

vă mai amintiţi de gigel şi getuţa?

revenim în program cu o scurtă intromisiune. înainte însă, facem precizarea că getuţa nu e nici pe departe un as în ale tehnologiei. nu ştie să mânuiască telecomanda, iar telefonul mobil o depăşeşte.

getuţa (cu ochii sclipind, gura pân’ la urechi, îmbujorată de emoţie): ah, şi am uitat să vă spun că am cumpărat o maşină de făcut pâine!

gigel (şocat): ce-ai luat??? eşti tâmpită!

getuţa (vizibil încurcată de reacţia publicului, pe care îl aştepta mult mai entuziast): dar care-i problema? voiam şi eu o maşină de pâine, să putem să mâncăm şi noi pâine sănătoasă, cu seminţe, făcută-n casă!

gigel (netulburat): în primul rând că are butoane!

this city drags life out of my file, it suffocates me. it’s not just its buildings and the street. but the people, and the non, and the disguises and appearances, and all the pillars of salt and pillars of sand.

it’s dangerous, this taedium vitae, but what can I… a vicious circle remains a vicious circle.

pull me out, breathe air into me. turn back the hands of time, and wrap them around my shoulders. drape them and make me a robe to wear on sunday mornings.

open your ears and close my eyes. listen to my soul like once upon.  take me home.

Mihnea: iar ieri la turnu am fost asa la o plimbare rapida

se pare ca nu  aveam voie in pantaloni scurti in manastire

Dumnezeu e foarte pretentios cu expunerea genunchilor